PENTRU CEI INTERESATI IN SUSTINEREA DOMNULUI SENATOR IOAN GHISE LA PRESEDINTIA ROMANIEI VA PROPUNEM SA STUDIATI CITEVA MATERIALE CE ÎI APARTIN :
I. - PROGRAM POLITIC
PENTRU CETĂŢENII ROMÂNI ŞI
PENTRU ROMÂNIA
“Cooperare pentru bunăstare şi dezvoltare, pentru unitate naţională şi
spirit constructiv “.
În primul alineat al articolului 47 din
Constituţia României, se menţionează, în mod expres: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de
protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”
Potrivit articolului 80 din Constituţie,
Preşedintele României reprezintă statul roman si veghează la buna funcţionare a
autorităţilor publice.
Este rolul Preşedintelui României să fie iniţiatorul realizării
acordurilor politice si sociale pentru unitate naţională şi pentru politici
publice, bazate pe parteneriatul societăţii civile cu autorităţile publice.
Scopul propunerilor din programul politic este să redea cetăţenilor
români încrederea si garanţia că România poate fi condusă bine si cinstit
pentru creşterea bunăstării cetăţenilor
români şi mai binele generaţiilor viitoare.
PROPUNERI DE PROGRAM POLITIC
1- Continua guvernare bazată pe majorităţi parlamentare solide sau, ideal,
cel puţin o perioadă, pe un Guvern de
uniune naţională potrivit reprezentativităţii parlamentare. Potrivit
Constituţiei, Guvernul este al Romaniei şi nu al majorităţii parlamentare
contra opoziţiei parlamentare.
2- Promovarea şi implementarea politicilor publice pe baza de Acorduri
între societatea civilă, mediul de afaceri
şi administraţia publică.
3- Promovarea şi dezvoltarea democraţiei participative valorificând
instrumentele oferite de tehnologia IT &C.
4- Construcţia României pe modelului statului bunăstării.
Creşterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice iar
creativitatea, inventica şi inovaţia constituie cheia acestui motor.
5- Realizarea unui Acord politic şi social
privind ALINIEREA SALARIULUI
MEDIU ŞI A SALARIULUI MINIM DIN ROMÂNIA CU SALARIILE MEDII, RESPECTIV CU
SALARIILE MINIME DIN ŢĂRILE DEZVOLTATE ALE U.E., într-un orizont de timp de
10-15 ani potrivit unei viziuni comune a societăţii civile, a mediului de
afaceri şi a administraţiei publice.
6- Realizarea unui Acord politic privind trecerea mai rapidă a României la
moneda euro.
7- Realizarea Acordurilor politice si sociale pentru susţinerea financiară
pentru dezvoltarea domeniilor de prioritate strategica precum sănătatea,
învăţământul, agricultura şi infrastructura de transport.
8- Realizarea Acordului politic şi social pentru definirea nivelului de schimbare politică a
demnitarilor publici numiţi politic, a criteriilor de moralitate şi
onorabilitate pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a accede în
funcţii publice precum şi instituirea de standarde de performanţă pentru
aceştia. Un acord similar se impune şi pentru persoanele care candidează pentru
funcţii eligibile.
9- Realizarea Acordurilor politice şi sociale privind reprofesionalizarea cetăţenilor români
potrivit necesităţilor de competenţe ale lumii globalizate şi învăţarea
continuă pe tot parcursul vieţii.
10- Realizarea Acordurilor politice şi sociale privind promovarea
tehnocraţilor pe criterii de meritocraţie în funcţii şi demnităţi publice.
11- Realizarea Acordurilor politice şi sociale pentru crearea cadrului
legislativ şi instituţional pentru monitorizarea de către societatea civilă a
cheltuirii banilor publici.
12- Realizarea parteneriatelor de control de stat între autorităţi publice
şi persoane fizice şi/sau persoane juridice.
13- Realizarea Acordului politic şi social privind valorificarea avuţiei
naţionale, în prezent şi în viitor.
O viziune -
Program strategic
de aliniere a salariului mediu din
România la salariul mediu al ţărilor europene
Elaborarea unui program ferm, consecvent şi
într-un orizont de timp rezonabil, 10-15 ani, de aliniere a salariului mediu
din România la salariul mediu al ţărilor europene dezvoltate este în viziunea
mea, cheia principală, ce va permite ruperea cercului vicios în care
România se află în ceea ce priveşte nivelul salariilor şi nivelul
productivităţii muncii.
Tot mai des se invocă lipsa de productivitate a românilor şi, ca o
consecinţă imediată, se spune că nu pot fi mărite salariile.
Pe de altă parte, la nivelul actual al salariilor, românii nu sunt
stimulaţi să muncească eficient şi cu productivitate crescută. Şi, evident, nu o fac.
Ba, mai mult, unele lucrări ştiinţifice relevă că
această muncă, având o productivitate scăzută, reprezintă chiar o formă de
protest, de rezistenţă pasivă a acestora faţă de neplata muncii lor.
Aşadar, nu se măresc salariile pentru că nu
avem productivitate crescută şi nu avem productivitate crescută pentru că
salariile sunt mici şi nu se măresc.
Acesta este cercul vicios în care ne
aflăm şi, dacă vom continua să menţinem nivelul salariilor scăzut, vom fi
condamnaţi la stagnare, regres şi migraţia forţei de muncă din România.
Prin urmare, ruperea acestui cerc vicios este o
condiţie obligatorie pentru dezvoltarea României.
Însă, din cele
de mai sus, nu trebuie trasă concluzia că românii nu ar fi capabili să
muncească eficient, cu o mare productivitate a muncii şi la standarde de
calitate ridicate.
Că nu este aşa o dovedesc cei peste trei milioane de români care muncesc în
străinătate, care sunt căutaţi în cele mai diferite profesii şi care, de cele
mai multe ori, îi întrec în productivitate, calitate şi ingeniozitate pe
autuhtonii din ţările în care au ales să lucreze. De ce oare?
Pentru că acolo, în ţările europene dezvoltate,
sunt bine plătiţi.
Poate nu sunt plătiţi cât autohtonii, dar, oricum,
mult mai bine decât în România.
În fapt, pentru un salariu mediu lunar de 162 de
euro, la nivelul anului 2012, cu preţuri în România mai mari decât în ţările
occidentale, cât să munceşti şi, mai ales, de ce să o faci?
Aşadar soluţia ruperii cercului vicios o
reprezintă un program de aliniere a salariilor din România la salariile din
statele occidentale.
Acest program va trebui să fie negociat
cu instituţiile publice, entităţile
economice, salariaţii şi pensionarii din România.
Aceasta reprezintă ideea forţă, fundamentală a
programului meu şi orice politică publică se va face pornind de la dinamica
acestui indicator.
Propunerea noastră iniţială este:
salariul mediu va trebui să
ajungă în urmatorii cinci ani la cel puţin
60% din salariul mediu european, urmând ca în alţi 5 ani să ajungă la 75% şi, încă în 5
ani, să egaleze salariul mediu european. La fel şi
pentru salariul minim.
Cu siguranţă, preşedintele ţării nu poate, el
personal, să mărească salariile şi nici nu are această prerogativă.
Dar el, Preşedintele României, are, printre
altele, obligaţia de a veghea la buna funcţionare a statului şi a instituţiilor
sale în consens cu prevederile constituţionale.
Iar la
articolul 47 din Constituţie, se menţionează în mod expres:
„Statul este obligat să ia măsuri de
dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure
cetăţenilor un nivel de trai decent.”
În prezent,
statul şi instituţiile sale funcţionează astfel încât să asigure cetăţenilor un
trai decent?
Răspunsul, fără nici un fel de ezitare, este
NU.
De aceea,
îi revine Preşedintelui României obligaţia de a iniţia consultări pentru
găsirea de soluţii care să conducă la respectarea acestei prevederi
constituţionale.
Şi, deşi nu face parte din Executiv, Preşedintele
României poate avea o viziune pe care să o supună dezbaterii publice şi în
cadrul consultărilor, astfel încât Guvernul să-şi stabilească propriul program
privind această problemă.
După cum se cunoaşte, nivelul de trai este
condiţionat, pe de o parte, de nivelul de dezvoltare economio-socială al unei
ţări şi, de asemenea, de nivelul de implicare al statului în susţinerea
cetăţenilor aflaţi în situaţii dificile.
Din păcate, tocmai în perioada
crizei, adică atunci când oamenii se aflau în cea mai mare dificultate, Statul
Român a ales cea mai proastă politică posibilă.
Şi anume, să se retragă cât mai
mult din economie şi din protecţia socială, considerând că statul paternalist
ar fi de natură comunistă şi, prin urmare, nu ar mai corespunde paradigmei
sistemului capitalist în care economia românească evoluează. Nimic mai fals.
Gândirea economică şi politică
a lumii a promovat de mult măsuri protecţioniste pentru asigurarea bunăstării
cetăţenilor săi.
De fapt, modelul statului
bunăstării presupune că statul are un rol important şi activ în asigurarea
bunăstării cetăţenilor prin mecanisme
care să asigure echitate şi echilibru social
între diversele categorii sociale şi, evident, pacea socială.
Aceste
obiective se asigură prin politici sociale, solidaritate socială, sprijinirea
grupurilor defavorizate şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală şi
profesională.
Şi aceste problematici nu sunt
de sorginte comunistă.
Este
adevărat că statul comunist a pus un accent sporit pe astfel de componente de
protecţie socială, însă ele au fost preluate de la alte sisteme de gândire
socio-eonomică.
„Primele iniţiative ale statului bunăstării modern nu aparţin unor
ţări socialiste, ci au încercat să propună soluţii sociale la situaţii de criză
ale pieţei în Germania (modelul asigurărilor sociale al lui Bismark), SUA
(modelul keynesian) sau Marea Britanie (raportul Beveridge) (vezi şi Waddan,
1997)” [1] .
Din
punctul de vedere al salariului minim
lunar, România se situează pe ultimul loc loc în Europa (2012: 162 euro/lună)
astfel că, potrivit acestui indicator, riscul de sărăcie în România este extrem
de ridicat.
Însă, în ultimele decenii şi în special în
perioada de criză, economia românească a fost supusă unui proces haotic şi, de
multe ori, corupt de destructurare ca urmare a unor politici de privatizare
proaste, astfel încât ramuri întregi ale economiei au fost distruse, fabricile
au fost demolate, iar maşinile, utilajele şi instalaţiile au fost tăiate şi
vândute la fier vechi.
Ca atare, în ultimii ani şi în special în
perioada crizei, economia a fost în general în descreştere.
Odată cu descreşterea economiei a descrescut până
la anulare şi nivelul de protecţie socială aducând întregi segmente populaţionale în situaţii
disperate. Pe mulţi cetăţeni, astfel de situaţii i-au determinat să părăsesca
ţara, iar pe alţii i-au adus în situaţii dramatice.
În concluzie, aceşti ani au fost deosebit de grei, în special
pentru populaţie ca urmare a politicilor publice proaste şi a cheltuirii
nechibzuite a banului public.
Ca urmare a acestor măsuri,
populaţia practic s-a revoltat, iar în
urma unor largi demonstraţii în peste 60 de oraşe din ţară, Guvernul a fost
schimbat.
Cu toate acestea, cercul vicios
„nivelul productivităţii – nivelul salariilor”, nu a fost rupt.
Cum se va putea face această aliniere a salariilor din România la
nivelul salariilor europene?
Evident nu este un proces
simplu şi nu se poate face bâtând din palme.
Dar, în viziunea noastră, acest
lucru, absolut necesar, este posibil de realizat în baza unui program strategic
într-un orizont de timp de 10-15 ani cu negocierea şi acceptarea acestuia de
către întreaga societate.
Punctul de pornire al
acestui proces îl constituie viziunea
potrivit căreia numai
creşterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice, iar
creativitatea, inventica şi inovaţia constituie cheia acestui motor.
Punerea în funcţiune a acestui motor, pe baze
sănătoase şi cu o alinierea treptată, cu un indice anual de creştere a
salariilor, astfel încât, în orizontul de timp avut în vedere, presupune, în
viziunea noastra, pe care o voi supune dezbaterii publice şi consultărilor cu
executivul, următoarele
direcţii
principale de acţiune şi decizie:
· Stabilirea unui ritm anual de creştere a
salariilor ce trebuie să fie cunoscut şi acceptat de întreaga societate
· Relansarea
activităţii sectorului privat ca
principalul producător de valoare
adăugată şi cel mai mare furnizor de taxe şi impozite care alimentează bugetul.
Stimularea şi revitalizarea acestui sector va avea ca
efect creşterea veniturilor bugetare care voar
permite şi creşterea salariilor în instituţiile publice.
· Utilizarea fondurilor structurale prin
simplificarea accesului la aceste fonduri şi absorbţia în proporţie de 100% a
acestora. Implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene
nerambursabile, de asemenea, va duce la creşterea veniturilor bugetare.
· Altă direcţie importantă o reprezintă iniţierea
unui vast program de reindustrializare şi de investiţii publice finanţate din
fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la FMI şi de la diverse fonduri
suverane de investiţii. Acestea vor
fi generatoare de cerere de produse şi servicii, pe orizontală. Toate acestea
vor fi, la rândul lor, purtătoare de taxe şi impozite care, de asemenea, vor
alimenta bugetul.
· Revizuirea din temelii a modului cum sunt
exploatate resursele naturale ale României în sensul că acestea vor trebui
exploatate în baza unor contracte de asociere a statului român în parteneriat
public-privat. De aici vor putea proveni importante surse ce vor alimenta
bugetul.
Alte direcţii necesare şi complementare
direcţiilor strategice de mai sus şi care trebuie avute în vedere, sunt:
·
Trecerea cât mai rapid la moneda euro.
·
Reindustrializarea economiei româneşti.
·
Reformarea
din temelii a politicilor fiscale.
De asemenea,
este necesară schimbarea paradigmei falimentare de ieşire din criză prin
austeritate, ce s-a dovedit a fi o piedică majoră în calea ieşirii din criză.
Reducerea
consumului a condus la scăderea cererii, la falimente, şomaj şi la toate relele
care provin din acestea.
Prin urmare,
trebuie adoptate politici de creştere economică bazate pe opţiunile strategice
menţionate mai sus şi ţinând seama de posibilele priorităţi de dezvoltare pe
care, în urma analizei, le vom putea defini.
În viziunea noastra, România are
un mare potenţial de creştere în domeniile
·
agricultură
·
industria energetică
·
industria IT
·
turism
·
servicii.
Direcţiile strategice de mai sus presupun
următoarele acţiuni concertate:
1.Creşterea investiţiilor în sectorul privat în
materie de creativitate, respectiv, cercetare - dezvoltare, inventică şi
inovare.
·
Facilităţi
fiscale care să permită la maximum creşterea profitului întreprinderilor
inovative.
·
Iniţierea şi simplificarea programelor de subvenţii în
scopul asigurării fondurilor pentru întreprinderile inovative care au nevoie de
astfel de susţinere financiară.
·
Utilizarea
politicilor de achiziţii guvernamentale care să favorizeze inovaţiile
româneşti.
·
Promovarea şi
atribuirea capitalurilor de risc în favoarea inovatorilor.
·
Revizuirea legislaţiei
legii drepturilor de autor şi a Legii brevetelor în scopul de a încuraja
inovaţiile din România şi realizarea de investiţii bazate pe invenţii şi
creativitate.
·
Încurajarea
societăţilor aflate sub control străin de a obţine de la societăţile mamă cât
mai multe transferuri tehnologice şi clauza de exclusivitate.
·
Încurajarea
întreprinderilor româneşti de a înlocui produsele şi tehnologiile vechi,
depăşite moral, care sunt mari consumatoare de energie şi materii prime, cu
produse şi tehnologii noi, modernizate şi care să ofere avantaje competitive.
2.Accelerarea ritmului de difuzare şi implementare a
informaţiilor tehnologice de vârf
·
Coordonarea
şi stimularea activităţilor teritoriale pentru a deveni centre de inovaţii şi
creativitate de excelenţă.
·
Sprijinirea
acestui tip de cercetare şi stimularea cooperării cu universităţile care au
rezultate semnificative în domeniul cercetării.
·
Stimularea
găsirii de soluţii inovative şi protecţia acestora prin brevete de invenţii şi
copyright.
·
Sprijinirea
OSIM pentru reducerea timpului de răspuns la solicitările inventatorilor şi
sensibilizarea publicului privind valoarea
acestuia ca sursă de informare tehnică şi tehnologică.
3.Redefinirea rolului şi importanţei cercetării de
tip guvernamental
·
Realizarea
unui mecanism de analiză diagnostic şi
evaluare eficientă în probleme de
ştiinţă şi tehnologie la nivelul Comisiilor parlamentare.
·
Elaborarea
unei politici coerente privind iniţierea, modernizarea şi înzestrarea
laboratoarelor de cercetare publice şi
private, dar şi realizarea unei reţele naţionale de laboratoare de cercetare,
cel puţin în domeniile prioritare.
·
Facilitarea
accesului sectorului privat la reţeaua de laboratoare naţionale de cercetare,
inclusiv cele universitare de stat.
4.Redefinirea şi recunoaşterea rolului şi
importanţei cercetării de tip universitar
·
Încurajarea
întreprinderilor private de a realiza împreună activităţi de
cercetare-dezvoltare.
·
Iniţierea
unor programe pentru subvenţionarea
cercetării de tip universitar şi, în special, a cercetărilor ce conduc la
produse şi tehnologii care să fie aplicate în producţie.
·
Simplificarea
procedurilor privind competiţiile de proiecte şi finanţarea proiectelor de
cercetare care obţin un anumit punctaj.
·
Încurajarea
universităţilor de a se specializa în domenii de cercetare pe baza unor
programe cu sprijin guvernamental.
5.Utilizarea fondurilor structurale
Un aspect important în ceea ce reprezintă
perspectivele economiei Românie îl reprezintă absorbţia fondurilor europene.
Acestea reprezintă o sursă de finanţare
nerambursabilă, deosebit de importantă, cu toate că negocierea acestor fonduri
a fost făcută, comparativ cu alte ţări europene, destul de nefavorabil pentru
România.
Astfel, în timp ce
toate celelate ţări europene
primesc de la UE sume de peste 2000 de euro pe cap de locuitor, România
primeşte doar 1000 de euro. În plus, procedurile şi metodologiile de accesare a
acestor fonduri sunt extrem de diverse, greoaie, birocratice şi, multe dintre
ele, sunt atinse de corupţie
În acest sens, este absolut necesară simplificarea procedurilor de accesare a
fondurilor europene şi schimbarea modului de atribuire a contractelor, în
sensul că, în cadrul unei competiţii de proiecte vor trebui finanţate toate proiectele care au
îndeplinit criteriile de evaluare.
O nouă competiţie să fie posibilă numai după
ce au fost finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de
finanţare.
Modalitatea de acum
presupune mult efort şi rămân mii de proiecte nefinanţate.
De exemplu la măsura
322, de modernizare a spaţiului rural,
au fost depuse în 2008 aproape 2300 de proiecte din care au fost
finanţate doar vreo 300.
Prin urmare, sunt 2000
de proiecte care, în câteva luni, după o actualizare ce s-ar putea face
rapid, ar putea fi finanţate şi
contractate.
Şi acestea ar aduce, în
câteva luni, o infuzie de capital de aproape 10 miliarde de lei, fonduri
nerambursabile!
Toate aceste proiecte,
pentru a fi puse în operă, vor genera cerere de forţă de muncă, produse şi
servicii care, de asemenea, vor fi purtătoare de taxe, impozite şi contribuţii care vor alimenta bugetul şi vor
contribui la alinierea salariilor din România la salariile occidentale.
În concluzie, fondurile
europene trebuie să devină o prioritate naţională şi trebuie întreprinse
acţiuni ferme, rapide şi concrete pentru absorbirea lor 100%.
Procedurile actuale
parcă sunt făcute să împiedice absorbţia acestor fonduri.
6.Investiţii finanţate din fonduri suverane
internaţionale în infrastructură, sănătate, cultură
După cum se cunoaşte, fondurile suverane dispun de
mari sume de investiţii şi sunt interesate de investirea lor pe termen mediu şi
lung cu rate de randament atractive.
Pe de altă parte, România are mare nevoie de
investiţii, de asemenea, pe tremen lung, investiţii prin care să-şi asigure
modernizarea infrastructurii rutiere,
feroviare şi rurale precum şi finanţarea activităţilor economice cu accent pe
întreprinderile mici şi mijlocii.
Aşadar, în acest context, interesele României
coincid cu interesele multora dintre fondurile suverane de investiţii şi,
pornind de la aceste premise favorabile, se întrevede o posibilă soluţie de
finanţare a economiei româneşti în condiţii mai puţin restrictive decât cele
practicate de către FMI şi, bineînţeles, fără imixtiuni de natură politică ori
economică în economia românească.
De aceea, putem considera că România are în mod
imperativ nevoie de investiţii pe termen lung de tipul acelora practicate de
către fondurile suverane de investiţii, iar o deschidere a României pentru
începerea negocierilor cu astfel de fonduri credem că ar fi o soluţie realistă,
operaţională şi pragmatică.
În acest sens, atractivitatea României pentru
astfel de fonduri este obligatorie.
În consecinţă, este necesară deschiderea României
către astfel de fonduri şi atragerea acestora pentru finanţarea unor mari
proiecte de investiţii dintre care enumerăm:
· Realizarea infrastructurii rutiere, respectiv o
reţea de autostrăzi şi drumuri naţionale la cel mai înalt nivel, pentru
întreaga Românie şi în termen scurt, 3-5
ani.
· Modernizarea infrastructurii feroviare,
compatibilizarea ei cu infrastructurile feroviare din ţările occidentale
dezvoltate şi introducerea trenurilor de mare viteză.
· Modernizarea şi dezvoltarea sistemului energetic
naţional cu toate componentele sale, în special cu sisteme neconvenţionale
bazate pe energii regenerabile.
· Modernizarea infrastructurii rurale ţinând seama
şi de angajamentul României de a se integra în UE respectiv, printre altele, de
a-şi moderniza spaţiul rural astfel încât, în 2018, 85% dintre satele României
să fie modernizate.
· Modernizarea întregului sistem educaţional şi de
sănătate ale României.
· Iniţierea unui amplu program de reindustrializare
a României cu accent pe dezvoltarea IMM-urilor şi pe aplicarea celor mai noi
tehnologii şi invenţii în cadrul acestora.
· Iniţierea unui amplu program de refacere şi
dezvoltare a agriculturii având ca bază cele mai noi tehnologii agricole.
· Exploatarea de către stat, în parteneriat public
privat, utilizând cele mai noi
tehnologii, a zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană şi din alte
zone precum şi a altor resurse minerale, constituirea în România a unui fond
suveran de investiţii alimentat din profiturile acestor exploatări.
Toate aceste programe şi multe altele trebuie
cuprinse în cadrul unei strategii naţionale, pe termen lung 15-20 de ani, în
care, în centrul tuturor acestor programe şi iniţiative, trebuie plasat
cetateanul.
De prea mult timp, cetateanul în România este
elementul de sacrificiu al tuturor guvernelor.
Cu toate că tehnologiile au evoluat, cu toate că
acolo unde este de muncit se munceşte în România, se induce, manipulatoriu,
ideea că salariile trebuie menţinute la
valori scăzute, chipurile în acord cu nivelul productivităţii din România.
Ba mai mult, să ne amintim că în guvernarea
Băsescu-Boc, salariile au fost reduse cu peste 25% ceea ce a dus ca, mari
categorii de cetăţeni, să se afle sub limita de sărăcie.
Prin urmare, reuşita unor astfel de programe nu
este posibilă fără ca societatea românească să fie informată şi să adere
conştient şi informat la acestea, coroborat cu elaborarea unei strategii de
trecere la moneda euro, cât mai rapid şi cu o strategie de aliniere a
salariilor din România la salariile europene.
Acesta este, în opinia noatra adevărata cheie a
succesului iar reformele, necesare, însă reforme adevărate, trebuie să vizeze
schimbări de fond în mentalitatea şi funcţionarea statului român.
Pentru că reforma de tip „înlocuirea salariaţilor
cu oameni aparţinând culorii politice ajunse vremelnic la putere” nu înseamnă
reformă.
Punerea pe primul loc a omului şi a valorilor
general umane trebuie să constituie adevărata reformă a statului român.
România ar trebui să fie interesată de aceste fonduri, piaţa
financiară şi investiţională din România ar trebui să fie mai dechise şi
atractive pentru fondurile suverane, în opinia mea, această direcţie putând
constitui cheia modernizării şi
reformării României şi ieşirii acesteia din actuala criză.
Oricum, deschiderea unui dialog între România
şi mai multe fonduri suverane de
investiţii, cel puţin în scop exploratoriu, este, în momentul actual, cu
constrângerile bugetare cunoscute, în opinia noastră, absolut obligatoriu.
Viziunea de mai sus şi acţiunile necesare
implementării ei, vor fi supuse dezbaterii publice şi consultării cu Guvernul,
cu cetăţenii si cu partidele parlamentare, ca punct de pornire pentru
relansarea economică a României.
Pe baza acestor consultări, Guvernul va trebui să
o îmbunătăţească şi să o pună în aplicare.
Bucureşti, 1 august 2014
Autori:
Senator
independent IOAN GHIŞE
Conf. Univ. Dr. ION CORBU
II . - Idei principale
ale Proiectului de ţară, România
Bunăstării, al senatorului Ioan
Ghise,
candidat independent la funcţia de Preşedinte al României.
1)
Alinierea salariilor şi pensiilor din România la standardele europene într-un orizont de timp rezonabil de 10-15
ani.
Toate strategiile,
politicile şi programele publice vor porni
de la această aliniere.
2)
Promovarea
strategiilor de larga consultare publica si a mecanismelor democratiei
participative;
3)
Analiza
diagnostic şi evaluarea situaţiei
economico-sociale în care se află România în raport cu aspiraţiile românilor
şi, comparativ, cu modelele economico-sociale ale ţărilor dezvoltate ale
UE.
4)
Democraţie
directă. Consultarea live cu
cetăţenii pentru a decide ţinând
cont de ceea ce ei doresc. Se
va pune astfel punct deciziilor pentru „stăpânirea
cetăţenilor” şi se va da startul unei noi concepţii de conducere: potrivit
aspiraţiilor cetăţenilor şi pentru cetăţeni.
5)
Elaborarea unei strategii de dezvoltare complexă a României având ca bază
necesitatea ca prin politicile sale statul să „să asigure cetăţenilor un
nivel de trai decent”
6)
Trecerea în maxim 4 ani la moneda euro. Va pune capăt devalorizării permanente a monedei
naţionale şi nu se vor mai rata toate ţintele de inflaţie ca până acum.
7)
Reindustrializarea României în
parteneriat public privat şi stabilirea de priorităţi sectoriale de dezvoltare a României. Se va
considera prioritate naţională utilizarea fondurilor structurale şi se va simplifica accesul la aceste fonduri
vizându-se absorbţia acestora 100%. Se
va iniţia un vast program de reindustrializare şi de investiţii publice
finanţate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la organisme
financiare internaţionale şi de la diverse fonduri suverane de
investiţii pentru sanatate, educatie, infrastructura.
8)
Stimularea liberei iniţiative. Relansarea
activităţii sectorului privat ca
principalul producător de valoare
adăugată şi cel mai mare furnizor de taxe şi impozite care alimentează bugetul.
Stimularea şi revitalizarea acestui sector va avea ca efect creşterea veniturilor bugetare care
vor permite şi creşterea salariilor în instituţiile publice.
9)
Stimularea introducerii în fabricaţie a invenţiilor, de către oricine, din ţară sau străinătate şi scutirea
acestora de impozitul pe profit pe o perioadă de 5 ani. Creşterea
investiţiilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv, cercetare - dezvoltare, inventică şi inovare.
10)
Considerarea IMM-urilor drept cheia dezvoltării economice a României şi luarea de măsuri în scopul
sprijinirii înfiinţării şi funcţionării
acestora.
11)
Promovarea unei strategii de Inventariere a patrimoniului de resurse, a
patrimoniului imobiliar şi determinarea corectă a numărului de cetăţeni pe care îi are România.
12)
Iniţierea de programe speciale privind întoarcerea românilor acasă pe baza unui program investiţional
multianual precum şi a experienţei pe care românii au acumulat-o lucrând în
străinătate.
13)
Reevaluarea diasporei, considerarea acesteia ca unul dintre cei mai importani parteneri sociali
şi iniţierea şi consolidarea relaţiilor
cu aceasta.
În viziunea noastră, trebuie neapărat
ca dispora să potă fi integrată în politicile publice ale Statului român.
14)
Mass media - Promovarea prezentei si consultarii mass-media la actiunile de
fundamentare a Acordurilor politice, sociale si economice;
15)
Educaţie si sanatate - Realizarea acordurilor nationale
politice, sociale si economice pentru ca educatia si sanatatea sa fie
prioritati de interes national sustinute de strategii de dezvoltare si
finantare garantate pe perioade de minim 10 ani:
16)
Cultură -Realizarea Acordurilor politice si social-economice pentru ca sa fie aplicata o strategie centrată pe români şi
românism în context multicultural inclusiv prin sprijinirea creatorilor romani
din diaspora bazat pe principiul avantajului reciproc al statului roman si al
lor ca si creatori culturali.
17)
Apărare – Respectarea
angajamentelor Romaniei ca stat membru NATO si UE, precum si aplicarea
Parteneriatului strategic cu SUA
18)
Politică externă - Politica externă va continua în
acelaşi context al parteneriatului strategic cu SUA, al integrării în UE şi al
apartenenţei noastre la NATO cu respectarea tuturor tratatelor şi acordurilor
la care România este parte.
Un
obiectiv important al acestui mandat va fi integrarea deplină a României în UE
prin aderarea României la spaţiul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor
acquis-ului Schengen,
DE asemenea trecerea la moneda Euro va
fi un obiectiv prioritar al acestui mandat.
O direcţie importantă în care
vom acţiona va fi aceea de normalizare a relaţiilor externe cu alte state,
începând cu vecinii, relaţii care au fost afectate de anumite declaraţii,
spunem noi, cel puţin nepotrivite de la nivelul Preşedenţiei. Şi avem în vedere
relaţiile cu Federaţia Rusă şi cu Ucraina.
19)
Revizuirea Constituţiei - Se
va face pe bază de consultări cu
Guvernul, Parlamentul, societatea civilă
pentru realizarea unei platforme comune în vederea revizuirii Constituţiei.
Trebuie delimitată mai clar
limita separaţiilor puterilor în stat precum şi necesitatea controlului
reciproc al acestor puteri.
20
) Sustinerea promovarii unei legi
electorale care să nu mai permită fraudarea alegerilor;
21 ) Reducerea
numărului de parlamentari la 300;
22) Recuperarea resurselor naturale
înstrăinate ilegal şi
exploatrea transparentă şi în regim public privat a acestora.
23) Verificarea din punct de vedere legal a
tuturor retrocedărilor şi privatizărilor şi răscumpărarea sau confiscarea acelora în care nu s-au
îndeplinit obligaţiile contractuale ori
s-au comis ilegalităţi.
MENTIUNE:
Propunerile de mai sus se fundamenteaza,
constitutional, pe rolul de mediator al presedintelui si pe obligatia acestuia
de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice.
Bucuresti, 15 august 2014 Ioan Ghise, senator
independent,
candidat la functia de presedinte al Romaniei
III. -
Propuneri constituționale noi
pentru Romania
Constituția
devine un Contract Social, prin care
poporul român proclamă intangibilitatea şi inalienabilitatea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului ca temelie a statului român, în care
toate structurile - administrativă – legislativă,
executivă şi justiţia - sunt în slujba poporului, cu obligaţia de a le apăra şi
respecta, pentru a asigura cetățenilor
români și urmașilor acestora prosperitate materială, culturală și spirituală.
Suveranitatea
naţională aparţine poporului român, care o exercită: direct prin referendum și indirect prin reprezentanţii săi aleşi.
Republica va fi
parlamentară
Președintele României
va fi ales de către Parlament, pentru un singur mandat de șase ani, iar funcția
va fi de reprezentare;
Parlament va fi
bicameral, în care Senatul și Camera Deputaților vor avea atribuții diferite în procesul
legislativ.
Parlamentarii
nu vor putea îndeplini, pe perioada mandatului, nicio altă activitate publică de stat sau privată remunerată.
Singura
autoritate legiuitoare va fi Parlamentul, iar Ordonanţa de urgenţă va avea ca obiect modificări ale legilor organice
și ordinare, numai cu privire la acele dispoziții ce îngreunează punerea lor în
executare, fără a putea afecta
drepturile acordate.
Guvernul va fi de
uniune națională.
Funcțiile de
demnitate publică vor fi incompatibile cu orice activitate publică sau privată
remunerată.
Candidații
la funcția de judecător si procur vor fi
propuși de către asociațiile
profesionale si vor fi aleși de popor, pe baza de CV.
Regiunile
vor fi unități administrative teritoriale in locul județelor.
Poporul
poate iniția referendum, astfel încât acesta să devină o pârghie reală de
exprimare a suveranității poporului.
Drepturile
si libertățile fundamentale ale cetățenilor romani stabilite de către DUDO si CEDO vor fi garantate de către stat.
Cetățenilor li se
garantează accesul la controlul cheltuirii banilor publici.
O
moțiune simpla adoptată de către una din Camerele Parlamentului va
duce la remanierea ministrul vizat.
Toţi românii au
dreptul să se împotrivească, dacă altă posibilitate nu există, împotriva oricui
se angajează să înlăture ordinea de drept constituţională.
Ziua
naţionala a României va fi 3 iulie - Ziua naţională trebuie să marcheze momentul în care România a fost definită ca stat ori
acesta a fost când Principatele Române au fost recunoscute ca ROMÂNIA, în act
oficial – Monitorul Oficial al României din data de 3 iulie 1864, când a fost publicată
prima Constituție a României ca Stat, adoptată prin voinţa poporului prin
referendumul din 15 mai 1864.
Oricărei persoane îi
este garantat dreptul să se adreseze instanţelor judiciare.
Bucuresti, 2 iunie
2014
- Initiatori senatori liberali Ioan
Ghise,Brasov
Paul Ichim, Galati
Marin Burlea, Iasi
Autor jurist Ion Ciochina
IV. -
|
|
|
|
|
|
|
Curriculum vitae
Europass
|
|
|
Informaţii personale
|
|
|
Nume / Prenume
|
Ghişe Ioan
|
|
Adresa
|
Brasov, Romania
|
|
Cetăţenia
|
Română
|
|
Data naşterii
|
08.05.1956
|
|
Sex
|
M
|
|
Locul de muncă
vizat / Aria ocupaţională
|
Parlamentul României, Senat
legislatura 2012-2016
|
|
Experienţa
profesională
|
Comisia de Regulament a Senatului
|
|
Perioada
|
2012- Prezent
|
|
Functia sau
postul ocupat
|
Senator
|
|
Principalele
activitati si responsabilitati
|
Presedintele Comisiei de Regulament a Senatului
Membru al Biroului Permanent al Senatului
Membru in comisia Camerei deputatilor si Senatului pentru
Statutul deputatilor si senatorilor
Membru in comisia Camerei deputatilor si Senatului pentru
Regulamentul sedintelor comune
Legiferare
|
|
Perioada
|
2008 – 2012
|
|
Funcţia sau postul ocupat
|
Senator
|
|
Principalele activităţi şi responsabilităţi
|
legiferare
|
|
Experienţa
profesională
|
Membru in
Comisia de Afaceri Europene a Parlamentului (2008-2012);
Membru in Ccomisia
juridica a Senatului ( 2008-2012)
Secretar al Comisiei pentru Regulamentul Senatului
(2008-2012)
|
|
Numele şi adresa angajatorului
|
Senatul României, Bucureşti, Calea 13 Septembrie,
nr. 1-3, sector 5
|
|
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
|
legiferare
|
|
Perioada
|
2004-2008
|
|
Funcţia sau postul ocupat
|
Deputat
|
|
Principalele activităţi şi responsabilităţi
|
Vicelider al grupului parlamentar al PNL (2008);
Membru in Comisia de
Afaceri Europene a Parlamentului;(2007-2008);
Membru in Ccomisia
juridica a Camerei Deputatilor ( 2007-2008);
Membru al Comisiei de IT&C a Camerei Deputatilor (
2005-2006)
|
|
Numele şi adresa angajatorului
|
Camera Deputatilor, Bucuresti, str. Izvor, nr.2-4, sector
5.
|
|
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
|
legiferare
|
|
Perioada
|
1996-2004
|
|
Funcţia sau postul ocupat
|
Primar al Brasovului ( 2 mandate 1996-2004)
|
|
Principalele activităţi şi responsabilităţi
|
Conform legii 215/2001 a administratiei publice locale
exercitarea atributiilor primarului
|
|
Numele şi adresa angajatorului
|
Primaria Brasov, str. Eroilor, nr. 8
|
|
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
|
Administratie publica
|
|
Perioada
|
1992-1996
|
|
Funcţia sau postul ocupat
|
Deputat
|
|
Principalele activităţi şi responsabilităţi
|
Vicepresedinte al Comisiei de adminstratie publica si
echilibru ecologic; membru in comisia de buget, finante si banci a Camerei
Deputatilor(1995-1996)
|
|
Numele şi adresa angajatorului
|
Camera Deputatilor, Bucuresti, str. Izvor, nr.2-4, sector 5
|
|
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
|
legiferare
|
|
Perioada
|
1985-1992
|
|
Funcţia sau postul ocupat
|
Consilier judetean (1992)
Profesor de matematica si informatica, 1990-1991-director
al Colegiului National de informatica
„Grigore Moisil” din Brasov
|
|
Principalele activităţi şi responsabilităţi
|
Didactice si administrative
|
|
Numele şi adresa angajatorului
|
Colegiul National de informatica „Grigore Moisil” din
Brasov, str. Calea Bucuresti, nr. 75, Brasov.
|
|
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
|
Ore de curs si activitati Instructiv educative
|
|
Perioada
|
1980-1985
|
|
Funcţia sau postul ocupat
|
Profesor de matematica si pedagog
|
|
Principalele activităţi şi responsabilităţi
|
Ore de matamatica si activitati educative
|
|
Numele şi adresa angajatorului
|
1984-1985, Sc. Gen. Nr. 1 din comuna Poiana Marului, judetul Brasov;
1982-1984, Liceul industrial „Tractorul” din Brasov,
1980-1982 Sc. Gen. Nr. 2
din orasul Liesti, jud. Galati, 1982-1984,
|
|
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
|
Ore de matematica si activitati educative si de
supraveghere
|
|
|
|
|
Educaţie şi formare
|
|
|
Perioada
|
Noiembrie 2010
|
|
Calificarea / diploma
obţinută
|
Expert în atragere finanţări europene
|
|
Domenii principale
studiate / competenţe dobândite
|
Finanţarea programelor şi proiectelor europene
|
|
Numele şi tipul
instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
|
Curs certificat C.N.F.P.A. furnizat de către S.C.
Best Smart Consulting S.R.L.
|
|
Nivelul de clasificare a
formei de învăţământ / formare
|
Curs de specializare, formare profesională a
adulţilor
|
|
Perioada
|
Mai 2010
|
|
Calificarea / diploma
obţinută
|
Expert în achiziţii publice
|
|
Domenii principale
studiate / competenţe dobândite
|
Sistemul achiziţiilor publice
|
|
Numele şi tipul
instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
|
Curs certificat C.N.F.P.A. furnizat de către S.C.
Best Smart Consulting S.R.L.
|
|
Nivelul de clasificare a
formei de învăţământ / formare
|
Curs de specializare, formare profesională a
adulţilor
|
|
Perioada
|
2009
|
|
Calificarea / diploma
obţinută
|
Absolvent al cursului „Securitate şi bună
guvernare”
|
|
Domenii principale
studiate / competenţe dobândite
|
„Securitate naţională şi bună guvernare în
contextul integrării României în NATO şi UE”
|
|
Numele şi tipul
instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
|
Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea
Naţională de Apărare „Carol I”
|
|
Nivelul de clasificare a
formei de învăţământ / formare
|
postuniversitar
|
|
Perioada
|
2009
|
|
Calificarea / diploma
obţinută
|
Mediator profesionist
|
|
Domenii principale
studiate / competenţe dobândite
|
Medierea conflictelor de orice natură
|
|
Numele şi tipul
instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare
|
S. C. Human Toolkit SRL, Craiova
|
|
Nivelul de clasificare a
formei de învăţământ / formare
|
Curs postuniversitar de formare profesională
|
|
Perioada
|
2005-2007
|
|
Calificarea / diploma obţinută
|
Masterat in Managemenul Proiectelor
|
|
Domenii principale studiate / competenţe dobândite
|
Managementul Proiectelor
|
|
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului
de formare
|
SNSPA – Scoala Nationala de studii politice si
administrative la FCRP „David Ogilvy” – Facultatea de comunicare si relatii
publice
|
|
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
|
Masterat
|
|
Perioada
|
2006
|
|
Calificarea / diploma obţinută
|
Project manager
|
|
Domenii principale studiate / competenţe dobândite
|
Management de proiect
|
|
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului
de formare
|
Codecs- curs Open University, curs de 6 luni MZT 865
|
|
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
|
Curs postuniversitar
|
|
Perioada
|
2005
|
|
Calificarea / diploma obţinută
|
Absolvent curs de ECDL (European Computer Driving Licence)
|
|
Domenii principale studiate / competenţe dobândite
|
Conducerea computerului
|
|
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului
de formare
|
SC Brams International SA din Brasov
|
|
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
|
Formare profesionala a adultilor
|
|
Perioada
|
1992- 2004
|
|
Calificarea / diploma obţinută
|
Mai mult de 30
cursuri de scurta durata
|
|
Domenii principale studiate / competenţe dobândite
|
-
Administratie publica, formator de
formatori-TOT, management
adminstrativ, managementul
situatiilor de criza, comunicare, dezvoltare
locala – stategica, economica, dezvoltarea managementului
institutional, , management administrativ, comunicare publica, rolul si
functiile administratiilor locale in schimbarile climatice, implicarea
cetatenilor in decizia autoritatilor publice, managementul financiar,
managementul resurselor umane, rolul, functiile si organizarea parlamentelor
nationale, etc .
|
|
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului
de formare
|
USAID- Agentia internationala pentru dezvoltare
din Statele Unite;
IRI – Institutul Republican International din
SUA; NDI – Institutul National Democrat
din SUA;
INA- Insitutul National de Administratie din
Romania;
CNFCFP Bucuresti – Centrul National de formare
continua a functionarilor publici;
FDSC-
Fundatia pentru o societate deschisa;
AOR –
Opportunity Associates - Romania
|
|
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
|
Cursuri post universitare
|
|
Perioada
|
1985-1987
|
|
Calificarea / diploma obţinută
|
Antrenor de şah
|
|
Domenii principale studiate / competenţe dobândite
|
Educatie fizica si sport
|
|
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului
de formare
|
IEFS- Institutul pentru educatie fizica si sport
din Bucuresti – scoala de antrenori/2
ani/ curs ff.
|
|
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
|
Postliceal
|
|
Perioada
|
1976-1980
|
|
Calificarea / diploma obţinută
|
Licenta in matematici
|
|
Domenii principale studiate / competenţe dobândite
|
Matematica si informatica
|
|
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului
de formare
|
Universitatea „Transilvania” din Brasov,
Facultatea de stiintele naturii – sectia matematica si informatica
|
|
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
|
Invatamint universitar de stat/ cursuri de zi/ 4
ani
|
|
Perioada
|
1971-1975
|
|
Calificarea / diploma obţinută
|
bacalaureat
|
|
Domenii principale studiate / competenţe dobândite
|
Liceul de cultura generala nr. 4 din Brasov,
devenit Colegiu national
|
|
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului
de formare
|
Colegiul national de Informatica „Grigore Moisil”
din Brasov
|
|
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
|
Invatamint liceal - preuniversitar de stat,
cursuri de zi/ 4 ani.
|
|
Aptitudini şi competenţe personale
|
|
|
|
|
|
Limba(i) maternă(e)
|
Româna
|
|
|
|
|
Limba(i) străină(e) cunoscute
|
franceza,
engleza
|
|
Autoevaluare
|
|
Comprehensiune
|
Vorbit
|
Scris
|
|
Nivel european (*)
|
|
Abilităţi de ascultare
|
Abilităţi de citire
|
Interacţiune
|
Exprimare
|
|
|
franceza
|
|
|
Foarte bine
|
|
Foarte bine
|
|
Foarte bine
|
|
bine
|
|
Bine
|
|
engleza
|
|
|
bune
|
|
bune
|
|
bine
|
|
mediu
|
|
Mediu
|
|
|
(*) Cadrului european de referinţă pentru limbi
|
|
|
|
|
Competente şi abilităţi sociale
|
Abilitati
de comunicare eficienta dobindite timp de 12 ani prin: cariera de profesor de matematica si
diriginte la clase de liceu si scoala generala; pegagog si supraveghetor la
studenti straini;
abilitatea de a lucra in echipa probata
timp de 20 de ani prin experiente de
antrenor si jucator de sah al echipei de sah a CSU a Universitatii Brasov;
lucrul in medii multiculturale probat
timp de 17 ani prin cariera politica
si prin exercitarea unor functii publice alese de primar al
Brasovului, timp de 8 ani-doua manadate, deputat, timp de 8 ani, doua
mandate, consilier judetean, timp de un an, si consilier local, timp de 6 luni;
|
|
|
|
|
Competenţe şi aptitudini organizatorice
|
Leadership
: director de liceu, timp de doi ani
si diriginte la clase de elevi, timp de 12 ani;
antrenor de sah al echipei Universitatii Brasov,
timp de patru ani;
primar al
Brasovului, timp de doua mandate. In cei 8 ani, intre anii 1996-2004, am executat
in calitate de ordonator principal de credite, un buget public de ~
300 milioane de euro, in mod legal, fara greseala;
Experienta in
logistica: am condus, coordonat si
organizat administratia publica locala
a municipiului Brasov, intre anii 1996-2004, in calitate de primar si
ordonator principal de credite.
Experienta in MP sau
managementul echipei:
Am coordonat si initiat proiectele de dezvoltare si de investitii
ale Brasovului, intre anii 1996-2004, in calitate de primar.
Am initiat si elaborat strategia de dezvoltare
durabila a municipiului Brasov si strategia de termoficare a Brasovului.
|
|
Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a
calculatorului
|
Microsoft Office; Excel; Word.
|
|
|
|
|
Permis de conducere
|
Categoria B - autoturism
|
|
|
|
|
Informaţii suplimentare
|
|
|
|
|
12 decembrie 2013 Intocmit - drd.prof. Ioan Ghise
